O R A S U L   C I A C O V A

  SCURT ISTORIC

Localitatea Ciacova este situata in sud-vestul judetului Timis, la cca 30 km sud de Timisoara,   existenta sa datand din anul 1335 desi in cronica familiei Csak aflata la biserica sarba se mentioneaza anul 1223 ca localitate aflata in proprietatea familiei Csak.

Etimologic, toponimul Ciacova isi are obarsia din adaugarea la numele posesorului locurilor a cuvantului maghiar Varos–Csakvaros, ceea ce in limba romana inseamna orasul lui CSAKY, sau orasul Csaky.  Cuvantul maghiar Varos a intrat chiar in fondul principal al limbii romane, in forma de oras.

In anii 1390-1394 aici s-a ridicat o cetate care a fost inconjurata de o retea de canale de apa (Timisul) , facand-o greu de cucerit. Aceasta cetate a fost luata de regele Sigismund in anul 1395, cedand familiei Csak, cetate in Bihor si orasul Szilard, astfel cetatea CIACOVEI devenind cetate regala.

In 1552 cetatea fost ocupata de turci, ei construind in acea perioada multe turnuri de aparare in jurul ei. In urma pacii de la Carlovitz din 1860 s-a impus daramarea cetatii, fapt executat de contele Oettingen, in urma careia a supravietuit doar turnul de veghe, numit de catre localnici Cula, care sta drept marturie acestei asezari.

In 1718 dupa pacea de la Pasarowitz, localitatea Ciacova, ca de altfel tot Banatul a trecut sub     administrarea Casei AUSTRIA . Conform lucrarii lui J.J.Ehrler in  aceasta perioada a fost ridicata la      rangul de district, avand in componenta sa  4 cercuri care la randul lor aveau in componenta sa 67 de      localitati din care: 46 cu populatie romana, 6 cu populatie sarba , 1 cu populatie germana, 13 cu populatie      romana–sarba, 1 cu populatie romana-sarba–germana, aceasta fiind Ciacova.

Unele din localitatile care au apartinut de districtul Ciacova, astazi sunt orase: Buzias si Deta,     altele sunt in Serbia -  Konak, Veliki Gai, iar altele au devenit comune: Jebel, Foieni, Sanmartinul Sarbesc,     Giera. In aceste localitati au trait 38572 de suflete, ele ocupandu-se in principal cu agricultura, cresterea      animalelor si lucrul in mici ateliere mestesugaresti.

In anul 1739 localitatea CIACOVA  pe strada care astazi ii poarta numele, la casa cu numarul 11,    a vazut lumina marele iluminist si prozator sarb Dositei Obradovici.

Odata cu trecerea localitatii sub administrarea Casei de Austria au avut loc progrese din      punct e vedere a pregatirii profesionale si a ridicarii nivelului de trai, prin folosirea de noi tehnologii de     lucru si de organizare. Astfel inca din 1719 generalul Mercy dispune plantarea duzilor pe pamanturile     uscate din zona Ciacovei, acest lucru ducand la cresterea viermilor de matase si la construirea unei     filaturi la Ciacova.Tot in aceasta perioada se infiinteaza si cooperativa de lapte care functioneaza cu     rezultate foarte bune, astfel ca in anul 1891 in cadrul unei expozitii concurs la Timisoara, printre produsele premiate s-a aflat si cazul Ementhal si vacile de rasa prezentate de Scoala Agricola din Ciacova.

Printre sarcinile care stateau in fata Scolii de Agricultura de la Ciacova infiintata in 1886 cu 30 de elevi si 4 cadre didactice se afla si pregatirea elevilor pentru conducerea muncilor agricole pe marile domenii, precum si raspandirea unor metode moderne de gospodarire in satele invecinate . Dupa anul 1895, Scoala de la Ciacova a primit din partea statului o suprafata de 296 de iugare de pamant destinata in special cresterii taurinelor de rasa ducand la redresarea cresterii animalelor de rasa din Banat.

In anul 1869 in Ciacova “ Prima Casa de Pastrare din Ciacova “ care in 1876 s-a transformat in societate pe actiuni. Printre membrii fondatori romani, sarbi, germani si maghiari, iar in 1906 s-a infiintat Banca Ciacovana SA , unde printre fondatori ,pe langa intelectualitatea localitatii gasim si proprietarii unor gospodarii taranesti . Dintre acestia Breban Gheorghe din Ghilad, , fratii Nica si Costa Diminescu , Ion Pinciu , Ion Gruescu, Nicolae Uzum din Ciacova.

Din anul 1890 localitatea face parte din comitatul Timis-Ciacova, fiind resedinta de district, iar din anul 1921 face parte din judetul Timis –Torontal , fiind resedinta de plasa pana in 1935.

Localitatile apartinatoare orasului Ciacova sunt: CEBZA, MACEDONIA, PETROMAN, OBAD.

CEBZA

Localitate din judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova, se afla situata pe ses in apropierea raului Timis. Avea 1386 de locuitori romani-ortodocsi, numarul caselor fiind de 323, iar hotarul avea o suprafata de 7687 iugare.

Biserica a fost zidita la 1880, iar bisericuta numita MANASTIRE din cimitirul localitatii dateaza din secolul al XVI-lea. Se semnalau : casa nationala, reuniune de cantari, cooperativa de credit si o societate a pompierilor voluntari. Judecatoria, oficiul postal si gara erau la Ciacova.

Biserica ortodoxa romana zisa si Manastire, era una dintre cele mai vechi si reprezenta o particularitate prin faptul ca era acoperita cu sindrila, avea o lungime neobisnuita, iar turnul era redus la un modest suport de clopote.

Dupa traditie, inainte de a fi existat biserica, in mijlocul codrului ce se intindea pe aceste locuri, se gasea un izvor facator de minuni. Constatandu-se puterea tamaduitoare a acestuia, niste calugari au zidit biserica astfel ca izvorul sa fie cuprins de altar. Cert este ca si astazi, apa acestui izvor este considerata facatoare de minuni, dovada numeroaselor cazuri de vindecare fiind carjele care se pastreaza in podul bisericii, lasate de cei care au plecat vindecati.

MACEDONIA

In judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova asezare ses, intre raurile Timisul Vechi si Nou, avea 926 locuitori si un hotar de 5151 iugare. Locuitorii erau romani de religie ortodoxa. Biserica a fost zidita la 1813. Se semnalau : scoala primara, cor barbatesc.

                Localitatea a fost intemeiata de familia Maczedonia si apare in evidentele papale de dijma de la 1332-1337, sub numele de Machadonia. La 1465 avea 50 de case si se afla in proprietatea lui Ladislau Doczy. La 1779 se alipeste judetului Torontal. Se spune ca la 1887 intreaga localitate a fost inundata, locuitorii neputand circula decat cu luntrea.

PETROMAN

In judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova, avea 1309 locuitori, 360 de case si un hotar de 6781 iugare. Locuitori erau romani ortodocsi si o mica parte greco-catolici. Biserica ortodoxa a fost zidita in secolul al XVII-lea, iar cea greco-catolica dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX - lea. Se semnalau : scoala primara, cor barbatesc, biblioteca scolara si o moara cu instalatie electrica. Oficiul postal si gara se aflau la Ciacova, la 4 km distanta.

Este amintita pentru prima oara in evidentele papale de dijma de la 1332-1337 sub numele de Petrec si Petri. In conscrierile camerale din 1717 figura cu 60 de case. La 1807 apartinea districtului Ciacova.

OBAD

Localitate situata in fosta plasa Ciacova, resedinta de comuna, avea 952 de familii si un hotar de 3.119 iugare. Locuitorii erau in majoritate romani, restul germani, maghiari si sarbi. Biserica ortodoxa a fost zidita in 1983, iar romano-catolicii aveau casa de rugaciune. Functionau scoala primara, scoala confesionala ortodoxa si cor barbatesc.

Localitatea este mentionata pentru prima oara in registrul dijmelor papale cu numele de HUHAD, HUNUD, OHOD.

In secolele XV-XVI-lea a fost ridicata o cetate fortificata, OHAB, care s-a mentinut si in timpul dominatiei turcesti.

In 1717 localitatea era consemnata cu 60 de case, sub numele de OBADIE, apartinand districtului Ciacova, ca mai apoi sub dominatie maghiara, sa apartina de comitatul Timis. Dupa 1860 in localitate au fost colonizate familii germane.

La 1890 apartinea de plasa Ciacova, ca resedinta de comuna cu 915 locuitori. La 1921 localitatea era cuprinsa in judetul Timis-Torontal. Populatia a crescut usor de-a lungul timpului, ca dupa 1950 sa scada spre 700 de locuitori.

CIACOVA – ASEZARE GEOGRAFICA SI CADRUL NATURAL

  Teritoriul localitatii Ciacova se incadreaza in Campia Banatului, subdiviziune a marii unitati morfologice cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de Campia de Vest. Apartine campiei joase a Timisului, care reprezinta una din zonele cele mai depresionare din Banat, caracteristica importanta fiind planeitatea zonei si respectiv a teritoriului intravilan.

Coordonatele geografice ale Ciacovei, dupa atlasul HAACK sunt 45,31 latitudine nordica si 21,09 longitudine estica. Altitudinea localitatii este de 83 m deasupra nivelului marii, fiind asezata pe malul stang al Timisului de odinioara, astazi Timisul mort.

CLIMA

Pentru caracterizarea conditiilor climatice a teritoriului localitatii Ciacova se folosesc datele inregistrate la statia meteorologica Banloc, situata la circa 13 km de localitate si unele la statia Timisoara, situata la circa 32 km. Temperatura medie anuala este 10,7 grade C. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat in august 1961 si a fost de 38, 1 grade C, temperatura minima absoluta in ianuarie 1963 si a fost –31,8 grade C.

Brumele timpurii de toamna apar la mijlocul lunii octombrie, mai rar in septembrie, iar brumele tarzii de primavara apar in luna aprilie, foarte rar in luna mai.

Regimul pluviometric se prezinta astfel :

-          precipitatii anuale –604,5mm

Cele mai multe precipitatii medii lunare se inregistreaza in luna iunie, respectiv la inceputul verii, iar cele mai scazute precipitatii medii lunare se inregistreaza in ianuarie , respectiv iarna .

Vanturile cele mai frecvente sunt cele care bat din nord si est, iar cea mai mare intensitate o au cele din sud si nord.

                                  CARACTERISTICI GEOTEHNICE

Orasul Ciacova este unitatea administrativ-teritoriala expusa producerii unor fenomene naturale de tip tectonic. Efectele tectonice sunt periculoase, fiind echivalente pe scara Richter, cu gradul maxim posibil „8” ceea ce este foarte periculos. Din punct de vedere seismic, localitatea Ciacova si satele apartinatoare se incadreaza intr-o zona seismica cu coeficientul seismic KS= 0,20 de intesitate seismica.

HIDROLOGIA

Teritoriul localitatii Ciacova face parte din bazinul hidrografic al raului Timis, bazinul Timisului Mort si Lunca –Birda. Acesta are un curs de apa permanent cu unele fluctuatii in functie de regimul de precipitatii. Raul Timis curge in partea de vest a teritoriului construind hotarul natural al Ciacovei.

Timisul mort strabate teritoriul de la nord la sud-vest, el nefiind canalizat, dar fara a se revarsa decat in cadrul unor mari viituri de apa. Lunca Birda strabate teritoriul localitatii Ciacova dinspre nord-est spre sud, sud-vest fiind un canal al raului Timis. Canalizarea acesteia a inceput inca acum 200 de ani in urma, avand rol de desecare a intregii zone. Reteaua de canale de desecare continua si in prezent cu o serie destul de deasa de canale executate pe formele microdepresionare ale reliefului, cat si pe unele cursuri de apa parasite, scotandu-le practic de sub influenta excesului de umiditate.

Teritoriul localitatii Ciacova este situat in campia de subsidenta fluvio-lacustra a Tisei  districtul campiei Timisului. Situata pe o linie de maxima scufundare, campia are un aspect tipic de subsidenta cu intense divagari si rataciri a apelor, cu numeroase meandre si dese inmlastiniri.

In prezent teritoriul este scos aproape complet de sub influentele inmlastinirii, datorita interventiei omului si ca urmare, nu mai au loc procese de spalare, transport si acumulare a materialului de sol. Energia reliefului este relativ mica, cuprinsa intre 0-5 m, iar altitudinile extreme sunt cuprinse intre 80-85 m.

Altitudinal, teritoriul studiat urca usor pe directia vest-sud-vest, in partea vestica a teritoriului localitatii Ciacova pe o distanta de cativa zeci de metri, se face trecerea de la campia de subsidenta fluvio-lacustra la campia piemontana. Aceasta trecere, pe o lungime de circa 200 m este destul de clara.

Privit in ansamblu, relieful apare ca o intindere plana, dar luat separat microrelieful ne apare destul de framantat, cu schimbari de la forme pozitive la forme negative pe o distanta mica, uneori la cativa metri. Astfel apar si solurile pe aceste terenuri cu variatii destul de dese si cu o mare diversitate.

SOLURILE si VEGETATIA

Solurile identificate in cadrul teritoriului localitatii Ciacova sunt rezultatul actiunii conjugate a factorilor pedogenetici din aceasta zona. Cei mai importanti sunt : relieful, clima, roca si apa freatica. La acestea se mai adauga factorul antropic din ultimii 200 de ani, care a constat din executarea unor lucrari de imbunatatiri funciare.

In conditii de silvostepa, la limita cu silvostepa semiumeda, cu precipitatii medii anuale de 604,7 mm, temperatura medie anuala de 10,7 grade C, sub o vegetatie ierboasa, procesele de solidificare s-au caracterizat printr-o bioacumulare humicocalcica, care a dus la formarea tipului zonal de cernoziom.

Datorita rocii mame si a apei freatice bogate in saruri cat si a nivelului freatic destul de ridicat aceste soluri au suferit procese de saraturare si de gleificare. In aceleasi conditii de clima , pe forme negative ale terenului, unde si textura este mai fina, apa freatica a influentat mai puternic procesul de gleizare si ca rezultat al acestora au aparut lacovistile si solurile gleice.

Caracteristica zonei studiate este vegetatia de silvostepa la limita cu stepa semiuda, in care predomina vegetatia ierboasa specifica campiei joase, umede. Vegetatia spontana ierboasa este dominata de grupuri mezofile si halofile in portiunile de teren cu saraturi.

Plantele de cultura gasesc conditii bune de crestere si dezvoltare cu o varietate mare de culturi de cereale, plante tehnice, furajere, leguminoase ,legumicole si medicinale.

Productii bune se obtin la grau,porumb, orz, sfecla, lucerna, trifoi, soia, rosii,vinete, ardei, musetel, menta, levantica.

Raul TIMIS

Raul Timis este cea mai importanta apa curgatoare a Banatului. Timisul izvoraste din masivul Semenic si se varsa in Dunare. Deplasarea lui este paralela cu canalul Bega care isi are obarsia din muntii Poiana Rusca si se varsa in Tisa. Paralelismul celor doua rauri se pastreaza numai pentru zona inalta de munti si dealuri. Cand ajung in campie cele doua rauri formeaza o lunca comuna. In decursul vremii s-au construit doua canale de legatura : unul lung de 11 km, iar al doilea lung de 5 km ce leaga Bega de Timis si are rol de descarcator, in sensul ca abate apele din Bega si le varsa in Timis, atunci cand pe Bega se produc viituri primejdioase, in acest chip atat la Timisoara cat si campiile din lungul Timisului sunt ferite de inudatii.

La jumatatea secolului trecut s-au executat dese lucrari de indiguire. Ultima viitura a avut loc in anul 1912, an extrem de ploios, cand Timisul s-a revarsat, depasind digurile cu un metru, unde in localitatea Cebza a rupt digul. Au fost rupte poduri, caile ferate au fost distruse pe multi km, au fost impotmolite numeroase turme de oi, iar victimele omenesti au trecut de 100. Raul Timis in dreptul localitatii Cebza se afla la 200 km de izvorul acestuia.

FONDUL SILVIC

Pe raza satului Macedonia exista o suprafata de 300 ha padure. Aceasta se afla in administratia Inspectoratului Silvic Timisoara. Padurea nu face obiectul unei exploatari intensive, singurele taieri de arbori sunt cele facute pentru intretinerea padurii. Padurea se afla in limitroful raului Timis la o distanta de 8 km de satul Cebza. Dintre speciile care se afla in padure se amintesc stejarul, fagul si carpenul. Restul sunt specii in numar redus (tei, salcam).

APELE GEOTERMALE CEBZA

In partea de vest a tarii, datele geologice au pus de mult in evidenta existenta apelor geotermale, dar numarul redus al forajelor, restrange cunoasterea lor.

In anul 1962 a aparut in localitatea Cebza un fenomen neobisnuit pentru locuitorii satului. Desi era iarna spre primavara, la marginea satului intr-un sant a aparut apa calda cateva luni. Dupa 1965 au inceput studii mai intense si ulterior s-au executat multe foraje care au pus in evidenta existenta apelor geotermale in toata campia de vest. S-a considerat ca exploatarea apelor geotermale este cea mai rentabila la adancimea de 2000 m, deoarece forajul nu este prea adanc, debitul se mentine la 30 l/s, iar temperatura este de 90 grade C.

Deoarece apele acestea pot avea utilizari din cele mai diferite, ea ramane o sursa de energie si combustibil atunci cand fizionomia localitatii ar fi alta decat cea de azi; reprezinta o bogatie naturala care ar influenta traiul si bunastarea localitatii.

ORASUL CIACOVA

                                                      ANALIZA LOCALA- ANALIZA SWOT

Orasul Ciacova este unitatea administrativ-teritoriala de baza, situata la 32 km de municipiul Timisoara,  care reuneste populatia rurala reunita prin comunitate, de interese si traditii. Orasul Ciacova este situat in partea de sud-vest a judetului Timis, in apropierea frontierei cu Iugoslavia.Teritoriul administrativ se invecineaza astfel :

-NORD- teritoriul administrativ al comunelor PECIU NOU si SAG

-SUD- teritoriul administrativ al comunelor GIERA, BANLOC, si teritoriul administrativ al orasului Deta

-EST- teritoriul administrativ al comunelor JEBEL si VOITEG

-VEST-teritoriul administrativ al comunelor FOIENI si GIULVAZ

Din componenta orasului fac parte localitatile : CEBZA, MACEDONIA, OBAD, PETROMAN.

                                    POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE

        Comparativ cu celelalate orase ale judetului Timis se poate constata o scadere mai accentuata a populatiei pana in anul 1956, dupa care se inregistreaza o crestere pana in anul 1993. Una  din cauzele importante ale scaderii numarului de locuitori este  inregistrarea unui spor natural negativ , specific de altfel si altor localitati . Degradarea factorilor de crestere a populatiei, necooperarea intre diverse grupari active (administratia publica locala, asociatii, grupuri de interese) din diferitele localitati apartinatoare reprezinta disfunctionalitati in acesta zona.

La recensamantul din   2002 populatia orasului Ciacova era de 5297 de locuitori.  Defalcat  pe localitati se prezinta astfel :

Localitatea Ciacova este o zona de interferenta a mai multor etnii, limbi, obiceiuri si culturi. Aici s-a creat un specific local, o stare de toleranta si intelegere, ce nu se regasesc in multe alte zone multietnice , caracteristica ce apropie orasul Ciacova de europenitate.

Structura populatiei pe nationalitati: